metode comunicare si limbaj

Metode

Metode de simulare-20 min

Se va aplica simularea comunicarii si se  va pune accent pe , functiile limbajului iar elevii  si de asemenea ei vor face distinctia dintre comunicare, limba si limbaj

Se va comunica prin intermediul imaginilor sau a  descrierilor cu elevii. Acestia vor simula transmiterea unor trairi afective prin exprimarea emotiilor si impulsurilor, ca o modalitate de descarcare.

•Metoda jocului- didactic-10 min

– de stimulare (jocul de rol) se vor efectua jocuri de rol in care se va folosi comunicarea nonverbala iar in final elevii vor enumera cateva metode de comunicare nonverbal

Unul din copii va fi rugat sa paraseasca clasa pt 5 minute, timp in care profesorul ii va dirija pe ceilalti spunandu-le sa mimeze o anumita stare, si sa comunice nonverbal cu elevul care o sa soseasca in clasa.

Cand elevul care a fost rugat sa stea afara soseste in clasa toti ceilalti ii comunica prin gesturi o anumita emotie, astfel elevul trebuie sa isi de-a seama ce doresc colegii lui sa transmita.

Prin acest joc copii isi vor dezvolta abilitatea de a observa diversele mesaje pe care cei din jurul lor le transmit prin comunicarea nonverbala.

Expunerea-20

– comunicarea verbala sistematica a cunostintelor tehnice si tehnologice in vederea insusirii priceperilor si deprinderilor practice (planse, prezentari, proiecte)

– se va defini comunicarea si se vor folosi diverse materiale, planse sau prezentari care sa capteze agtentia si interesul elevilor

Cu ajutorul diverselor materiale profesorul va incerca sa le explice comunicarea si modul ei de desfasurare

de asemenea pentru a verifica cunostintele profesorul se poate folosi de intrebari precum:

Care sunt formele comunicării?

Care sunt modurile comunicarii nonverbale?

Care sunt trasaturile comunicarii verbale?

 

metode atentie

Metode folosite:

Expunerea 10 min

– comunicarea verbala sistematica a cunostintelor tehnice si tehnologice in vederea insusirii priceperilor si deprinderilor practice (planse, prezentari, proiecte)

prin aceasta metoda folosita vom atinge urmatoarele obiective:

-explicarea  rolului atenţiei în dezvoltarea individului uman

– să descrie  formele atenţiei

Pentru intelegerea mai buna a materialului predat profesorul va pune urmatoarele intrebari:

Ce este atentia?

Care sunt formele atentiei ?

Ce forme de atentie intalnim in functie de direcţia principală de orientare ?

Conversatia-20 min

– metoda care se bazeaza pe convorbiri organizate si desfasurate sub conducerea profesorului. Prin aceasta metoda se vor atinge urmatoarele obiective:

-identificarea unor situaţii în care atenţia ar avea un rol important

– reliefarea rolului însusirilor atenţiei în alegerea unei profesiuni

Metode de comunicare 20 min

 ORALĂ

O îmbinare a expunerii, conversaţiei şi explicaţiei, problematizării, cu realizarea de scheme, planuri de idei, opinii ale elevilor, comentarii de text din manual, întrebări problematice, astfel creându-se un mediu interactiv.

prin aceasta metoda se urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:

– să caracterizeze atenţia

– să caracterizeze însuşirile atenţiei şi modul în care ele pot fi educate

metode vointa

Metode:
•    De comunicare:(20 min)

o impletire a expunerii, conversatiei, explicatiei, problematizarii, intercalate cu realizarea de scheme, desene, planuri de idei, intrebari de sondaj, opinii personale ale elevilor, comentariu de text (din manual), intrebari problematice sau retorice – creearea unui mediu activ si interactiv

In urma acestei metode se vor atinge urmatoarele obiective:

-Sa argumenteze calitatile vointei

-Elevii vor trebui sa fie capabili sa explice ce este vointa

In conversatiile dintre elevi si profesor, elevii vor raspunde la urmatoarele intrebari:

Cum credeti ca se achizitioneaza calitatile vointei?

Specificati o calitate a vointei pe care o aveti si argumentati.

Cum puteti defini vointa din proprie experienta?

Conversatia examinatoare cu rol de feed-back continuu
•    De exploarare:(10 min)

descoperireadirijata prin conversatiaeuristica, studiul de caz, reflectia personala, demonstratia cu mijloacetehnice (prezentarea unor experimente stiintifice pentru a argumenta ideile prezentate).

In urma acestei metode folosite se vor atinge urmatoarele obiective:

Elevii vor trebui sa inteleaga de ce vointa este un mecanism de autoreglare constient

Prin aceasta metoda elevii vor raspunde la urmatoarele intrebari:

Credeti ca vointa se formeaza de-a lungul experientelor sau ca o persoana a dobandit o vointa mai puternica de la parintii acesteia?

Considerati ca vointa poate fi modelata?Argumentati

Oferiti un exemplu de vointa intalnit

Sa recunoasca calitatile vointei
•    De actiune:(20 min)

exercitii de consolidare a informatiilor, de integrare a acestora in sistemul celor deja achizitionate, deductivo-inductive (de explicare a notiunilor teoretice prin exemplificarea cu experiente personale), de creatie, jocuri de simulare.

In urma acestei metode se vor atinge urmatoarele obiective

-Elevii vor intelege structura actului volitiv

– Elevii vor  fie capabili sa explice ce este optimumul volitiv

Elevii vor efectua exercitii in urma carora vor putea raspunde la urmatoarele intrebari:

Care sunt etapele actelor voluntare?

Puteti da un exemplu de vointa prin care sa fie parcurs toate etapele?

Cum puteti explica puterea vointei din punctul vostru de vedere?

Ati avut un prieten/coleg care are o vointa puternica si nu o foloseste? Ce ar putea sa il motiveze astfel incat sa isi foloseasca vointa?

 

evaluare lectie- comunicare si limbaj

Avand in vedere ca de cele mai multe ori in viata de zi cu zi  comunicarea si limbajul implica mai mult decat pura teorie ne-am gandit sa avem o evaluare mai practica.

Prin urmare:

Evaluarea v-a avea o durata de 50 de minute in care:

Unii elevi in grupuri de 5-6 elevi vor avea jocuri de rol prin care sa foloseasca comunicarea nonverbala iar ceilalti sa spuna ce vor colegii lor sa transmita. Mai apoi sa defineasca comunicarea.

In timp ce ceilalti elevi vor purta o conversatie cu  unul din colegi  iar mai apoi sa recunoasca ce forme ale limbajului au folosit si sa spuna o functie a limbajului.

Toti elevii vor executa ambele cerinte.

Aceasta evaluare incearca sa puna in aplicare creativitatea elevilor

– sa dezvolte spiritul lucrului in echipa

In urma acestor mici exercitii profesorul va nota individual fiecare elev.

evaluare- vointa

Evaluarea individuală pe baza de test
Cerintele sunt:

1. Definiți vointa.
2. Enumerati calitatile vointei
3. Dati un exemplu din experienta voastra cand ati folosit o anumita calitate a vointei
4. Numiți și exemplificați o caracteristica a vointei
5. Dați un exemplu de 3 acte voluntare.

– acest test nu este conceput pentru ca profesorul să acorde o notă
– profesorul are sarcina de a inspecta lucrările elevilor și de a clarifica, daca este cazul, problemele de înțelegere a materialului predat.

Atenţia – evaluare

Evaluarea acestei lecții se va desfășura prin două metode:

 

1. Evaluarea în grup:

– efectuată imediat după predarea lecției

– vor fi formate grupuri de 3-6 elevi, iar fiecare grup va primi cate o sarcina de dezbatere, dintre:

a. influența factorilor externi/interni asupra atenției voluntare si a atenției involuntare.

b. importanța atenției externe și a celei interne în cadrul activității umane.

c. modurile de educare a însușirilor atenției.

d. prin ce se deosebește atenția de alte fenomene psihice.

– obiectivele sunt: încurajarea muncii în echipă, fixarea informației, exprimarea propriilor opinii și idei despre lecție, descoperirea unor utilizări practice ale teoriei

– rezulatele acestei evaluări vor fi considerate cu atât mai satisfăcătoare cu cât va conține mai multe idei noi și interesante și cu cât modul de colaborare al elevilor va fi mai productiv.

 

2. Evaluarea individuală:

– reprezintă un test structurat după modelul următor:

 

1. Definiți atenția și explicați rolul acesteia în dezvoltarea individului uman.

2.Caracterizați formele atenției în raport cu un criteriu (la alegere)

3. Numiți și caracterizați o însușire a atenției, și oferiți cel puțin 2 metode prin care însușirea respectivă poate fi educată.

4. Numiți și exemplificați 2 tipuri de factori externi și 2 tipuri de factori interni care pot influența atenția involuntară.

5. Dați un exemplu de manifestare a atenției expectative.

 

– nu reproducerea este importantă, ci înțelegerea utilității și a manifestării practice a informațiilor.

– acest test nu este conceput pentru ca profesorul să acorde o notă!

– după terminarea testului de către toți elevii, fiecare își va corecta propria lucrare, pentru a vedea ce informații nu au fost fixate și pentru a corecta eventuale neînțelegeri ale materialului predat.

– dupa auto-evaluare, lucrările vor fi împărțite aleatoriu prin clasă, astfel încât fiecare elev să primească o a doua opinie cu privire la propria lucrare și să observe un alt mod de abordare a întrebărilor testului.

– profesorul are sarcina de a inspecta lucrările elevilor și de a clarifica, daca este cazul, problemele de înțelegere a materialului predat.

Atenţia

Definiție: Atenţia este orientarea, selectivitatea şi concentrarea conştiinţei noastre asupra unor stimuli exteriori sau interiori, în scopul desfășurării optime a mecanismelor psihice si a activității umane.

 

Caracteristici

– implică starea de veghe (opusă celei de somn; scoarța cerebrală este activată difuz; omul realizează o contemplare generală sau o așteptare pasivă) și starea de vigilență (presupune explorarea generală a mediului, o așteptare/căutare a ceva încă nedefinit)

– selectivitatea se produce diferit în funcţie de punctele de reper, orientarea fiind spre anumiți stimuli (atenția se manifestă parțial sau deloc spre alții)

– are calitate de condiţie facilitatoare pentru procesele şi activităţile psihice

– condiție obligatorie pentru reusita activității

– atenţia este strâns legată de motivaţie, mai ales de interese – dacă persoana este preocupată şi atrasă de anumite categorii de stimuli, orice semn al prezenţei acestora îi va capta imediat atenţia.

Formele atenţiei

A) În funcţie de prezenţa/absenţa efortului depus şi a gradului de conştientizare :

1. Atenţia involuntară – solicitare dinspre anumite aspecte/stimuli de a intrerupe o acțiune în desfășurare și de orientare spre acești stimuli – atenţia este captată deşi nu ne propunem acest lucru.

Poate aparea sub influența a 2 categorii de factori:

– externi:

– apariția/dispariția bruscă a unor stimuli

– caracterul inedit al stimulilor

– intensitatea deosebită a stimulilor

– contrastul dintre stimuli

– mobilitatea unui stimul pe fondul unor stimuli ficși

– interni:

– interesul

– actualizarea unor motive

2. Atenţia voluntară – se implică în majoritatea activităţilor şi acţiunilor noastre, presupune depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină.

– intenționată și autoreglată conștient; presupune mobilizarea și concentrarea din interior. Un rol important în declanșare și menținere îl au mecanismele verbale. Presupune depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină, iar acest efort va fi resimțit cu atât mai mult cu cât ceea ce trebuie să facă persoana nu intră în categoria activităților pe care le preferă sau care îl atrag motivațional.

–  poate fi favorizată de respectarea câtorva condiții, și anume:

– stabilirea cât mai clară a scopurilor

– scoaterea în evidență a semnificației activității

– stabilirea momentelor activității și identificarea celor mai dificile

– crearea ambianței favorabile

– eliminarea/diminuarea factorilor perturbatori

3. Atenţia postvoluntară – multe activităţi conduc la formarea unor deprinderi şi la dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de acestea în sensul că ele devin preferate, deci reluarea lor nu va mai necesita efortul voluntar – deci atenţia postvoluntară se bazează pe deprinderea de a fi atent. Utilizarea repetată a atenției voluntare generează un anumit grad de automatizare al acesteia, transformând-o într-un sistem de deprinderi = nivelul superior de manifestare a atenției, pentru că este la fel de bine organizată ca și atenția voluntară, dar necesită mult mai puțin efort.

În desfășurarea variatelor activități, omul îmbină toate cele trei forme ale atenției.

B) În funcţie de direcţia principală de orientare a atenţiei :

1. Atenţia internă – presupune orientarea către diferite aspecte ale psihologiei proprii : gânduri, imagini, sentimente ; ea intervine în cadrul comunicării cu sine ( introspecţie, reflecţie interioară), iar rezultatele pot sau nu sa fie transmise și altor persoane.

2. Atenţia externă – este orientată către lumea exterioară (obiecte, fenomene, persoane) ; ea intervine în toate tipurile de activitate umană : muncă, joc, învăţare, creaţie.

3. Atenţia expectativă – de aşteptare , atunci când suntem în aşteptarea iniţierii sau finalizării unor acţiuni

Însuşirile atenţiei şi educarea lor

i) Volumul atenţiei – aspectul cantitativ al atenţiei : numărul de elemente (stimuli) asupra cărora omul își poate concentra atenția simultan, este de 7±2, adică acest număr este cuprins între 5 şi 9 ; poate fi influențat favorabil în următoarele condiții:

– organizarea în structuri cu sens a elementelor respective

– interesul puternic al subiectului pentru ceea ce percepe

– antrenamentul special

– experiența profesională

ii) Concentrarea atenţiei – este abordarea racordării atenţiei la un stimul din perspectiva intensităţii ; presupune delimitarea între un focar de excitație intensă și zonele apropiate, relativ inhibate. gradul de concentrare a atenţiei depinde de particularităţile psiho- fiziologice ale individului , de interesul pentru activitate, de nivelul de importanţă şi de utilitate al sarcinii, de experienţa confruntării cu factorii perturbatori. Opusă concentrării este distragerea (oscilația) atenției.

iii) Stabilitatea – este capacitatea de a menţine racordată atenţia la un stimul o perioadă mai mare de timp; este condiționată de:

– vârsta individului

– particularitățile individuale

– caracteristicile câmpului perceptiv și acțional

– natura sarcinii

– motivația pentru activitatea desfășurată

iv) Distributivitatea – însușirea care permite unei persoane să desfășoare, concomitent, mai multe activități, cu condiția ca măcar unele să fie relativ automatizate. Această însușire este, cu precădere, cerută în activități complexe, cu un larg câmp al percepției sau al problematicii de gândire sau de acțiune practică.

v) Mobilitatea – uşurinţa comutării atenţiei de la un stimul la altul , în intervalele cerute de desfășurarea activității. Opusul ei este fixitatea / rigiditatea – când persoana nu-şi poate deplasa uşor atenţia.

Toate aceste însuşiri ale atenţiei sunt foarte importante în momentul evaluării concordanţei dintre cerinţele unei profesiuni şi psihologia celor care vor să o practice.

Obiective:

Elevii vor:

–  să caracterizeze atenţia

– sǎ explice care ar fi rolul atenţiei în dezvoltarea individului uman

– să descrie  formele atenţiei, oferind exemple concrete.

-să exemplifice formele atenţiei, oferind exemple concrete.

–  să caracterizeze însuşirile atenţiei şi modul în care ele pot fi educate

De asemenea, vor reuşi să:

–  identifice unele situaţii în care atenţia ar avea un rol important

–  reliefeze importanţa însuşirilor atenţiei în desfăşurarea activităţilor umane

– explice importanţa atenţiei în îndeplinirea sarcinilor

– reliefeze rolul însusirilor atenţiei în alegerea unei profesiuni,

aceste achiziţii urmând să îi ajute în procesul acumulării de cunoştinţe şi în activitățile care necesit efort psihic voluntar, în general.

Logofătu Daria, grupa 2.